Standardul privat ca practică de autoreglementare, cerut de producătorii bio din arealul Delta Dunării

Pentru prima dată România a anunțat anul acesta, în cadrul Târgului BioFach Nurnberg, din Germania, ”pregătirea primului standard privat al agriculturii ecologice sustenabile, în arealul Deltei Dunării”.

Totul a pornit de la nevoia impusă de consumatori pe piața produselor ecologice, mai exact de cerințele care sunt din ce în ce mai mari, iar siguranța în alimentație necesită o mai mare rigurozitate, Astfel, producătorii bio din România simt nevoia unei autoreglementări, după cum a declarat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO, preşedintele Inter-Bio, conf. univ. dr. Costin Lianu.

”La Nurnberg, la BioFach a fost o prezentare, anual sunt organizate dezbateri, unde sunt invitate și ministerele. Sunt dezbateri privind dezvoltarea agriculturii ecologice în zona est-europeană, central și est-europeană. Aceste țări, din aceste zone, au un numitor comun, este o piață mai limitată la consumul intern de produse ecologice. Sunt, din acest punct de vedere, la un nivel de emergență, în sensul că nu sunt atât de mature piețele și revenim la problema pieței interne de produse ecologice. Deși crește consumul mai ales în orașele mari, totuși este scăzut. Aceste țări est-europene au acest acespect al unei piețe mai puțin dezvoltate și mult mai multe lucruri legate de procesarea produselor, de imaginea produselor către zonele de consum mai mare. Se fac dezbateri anual privind tendințele de piață. Faptul că noi am venit cu această idee a unui standard privat în Delta Dunării nu a rămas neobservat, a fost foarte intens nominalizată ca un posibil caz de succes, dacă vom reuși să facem ceea ce ne-am propus”, ne-a spus Lianu.

Costin Lianu a oferit cititorilor Agrointeligența – AGROINTEL.RO o definiție a ceea ce înseamnă standardul privat și a explicat de ce este el atât de important, mai ales în zone protejate precum Delta Dunării:

”Standardul privat este practic o măsură de autoreglementare a unui grup de fermieri, dintr-o anumită zonă, care produc anumite produse de un anumit fel și care doresc să-și dezvolte niște norme proprii, niște proceduri proprii pe baza unor principii avansate, în a practica agricultura ecologică. Un standard privat în agricultura ecologică presupune aderarea la reglementările europene existente în domeniu și de la ele se pornește în sus, spre o calitate superioară prin noi tipuri de autoreglementări. Esența unui standard privat este autoreglementarea producătorilor să adere la niște proceduri avansate de producție având baza certificării ecologice. Ceea ce se încearcă în momentul de față, am lansat acest proiect, este pe lângă normele specifice bine reglementate național și european ale domeniului agriculturii ecologice: să aibă grijă suplimentar de protecția solului, de respectarea și păstrarea biodiversității, de calitatea apei, asta însemnând, până la urmă, măsuri suplimentare la nivel de fermieri pentru a practica un nivel de agricultură ecologică sutenabil”, a spus dr. Costin Lianu

Pregătirea primului standard privat al agriculturii ecologice sustenabile, în arealul Deltei Dunării” este un proiect de durată, care implică trasarea unor norme și analizarea mai multor parametri, a explicat expertul.

”Ceea ce se face în momentul de față: s-au scris niște norme, în baza unor principii, au fost analizați niște parametri noi privind biodiversitatea, calitatea aerului, apei și solului. S-au analizat acești parametri în arealul specific al Deltei Dunării și pe baza acestor inventarieri fermierii vor fi conștientizați să treacă spre respectarea unor norme suplimentare și unor proceduri suplimentare. Nu este o impunere din partea unei autorități publice naționale sau internaționale, ci este o măsură de autoreglementare. Prin acest efort, fermierii vor să demonstreze că în Delta Dunării se practică o agricultură mai avansată față de normele existente în alte locuri, unde se practică agricultura ecologică folosind arealul Deltei Dunării cu biodiversitatea ei specifică, ca un avantaj competitiv. Este o metodă de autoeducare spre proceduri superioare de protecție a mediului. E un fenomen care se produce peste tot în lume. Toate aceste norme vor fi stipulate într-un program, vor fi definite clar niște proceduri și pe baza acestor proceduri tot certificatorii vor fi cei care vor asigura implementarea lor. Drumul este cam în acest fel: Standardul privat este definit, este adoptat de către fermieri, după ce se produce procesul de adopție într-o anumită zonă sunt invitați certificatori să certifice acest standard privat. Nu sunt fermierii înșiși care își fac și ei măsura certificării, ci această certificare are loc tot pe principii de piață. Noi suntem în procesul în care am definit principiile standardului și anumite reguli, să zicem care sunt în momentul de față discutate, analizate, dar nu am trecut încă la scrierea procedurilor și a chestionarelor care vor sta la baza acestui standard. Aceasta va fi faza următoare și dorim ca în acest an să avansăm în acest domeniu. După ce ele vor fi bine și clar definite vom invita certificatori, vorbesc acum și în numele domnului Petrescu Petrișor (n.r. președintele clusterului Bio Danubius ), dar trebuie să vă spun că fără dânsul…eu nu sunt fermier, sunt o persoană care facilitează dezvoltarea unui astfel de standard prin cunoștințele și aptitudinile pe care le am în zona aceasta, de standardizare, de promovare, dar dânșii sunt cei care ăși asumă acest rol și sunt motorul acestei activități. Dânșii sunt interesați pentru că până la urmă acest standard va duce la o creștere a atenției consumatorului față de zona respectivă”, a spus preşedintele Inter-Bio.

Dacă germanii se arată foarte pretențioși în consumul de produse ecologice din Estul Euriopei, este lși pentru că ei, împreună cu elvețienii, au fost de foarte mulțio ani promotorii și totodată motorul agriculturii ecologice, după cum a spus pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO, conf. univ. dr. Costin Lianu.

”Dacă ne uităm la istoria Agriculturii Ecologice, care pornește undeva prin anii 70 în Elveția și Germania, standardele private au fost cele care au fost motorul agriculturii ecologice. Această eliminare a chimizării în agricultură a fost o măsură pornită de la consumatorii din aceste țări și împreună cu fermierii. Ei au fost motorul schimbării. După aceea standardele au evoluat și s-au transformat în sistem și politic, și directive europene sau naționale, dar de acolo a pornit. Lumea aceasta a standardelor, a normelor, este o lume foarte mobilă, foarte dinamică. Peste tot în lume, pe lângă standardele impuse la nivel național sau european, cu sisteme de certificare bine definite, sunt anumite grupuri de producători care trec la așa numitul ecological plus sau bio plus, integrând noi proceduri”.

La Târgul BioFach din Germania, a fost apreciată intenția României de a viza în Delta Dunării un astfel de proiect. În această zonă, agricultura organică în masură să asigure sustenabillitatea şi biodiversitatea, a apreciat dr. Costin Lianu: ”Aceasta este esența a ceea ce vrem noi să facem. Un exemplu de standarde superioare ale agriculturii ecologice existente în lume, există standarde bio-fish, standarde din Danemarca private sau Naturland, din Germania. Nu este un lucru pe care noi îl inventăm acum, ci noi încercăm să adaptăm la o regiune foarte conservată a României, mă refer la arealul Delta Dunării, principii superioare de agricultură sustenabile. Aici este și contextul internațional favorabil acestei noi abordări, adică ideea unor eforturi suplimentare ale unei agriculturi ecologice, de a deveni sustenabilă, de a nu se uita doar la aspectele de chimizare care sunt în prezent certificate, ci și la alte tipuri de activități. De exemplu: Un fermier în regim bio poate să integreze norme privind folosirea energiei verzi sau reciclarea materiillor prime pentru a nu mai fi deversate în mediu. Aceste lucruri nu sunt incluse în standardele și în certificările prezente, dar pot fi incluse și vor fi incluse în viitor și atunci asta face diferența.”

Specialistul Costin Lianu a accentuat faptul că există o nevoie permanentă și din ce în ce mai mare a consumatorului de încredere. Producătorii trebuie să arate că ceea ce este ecologic provine și din locuri foarte curate, din spații rezervate și cât mai apropiate de natură.

”Practic putem să asimilăm cu preocuparea pe care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) o are privind schemele de calitate. Există scheme de calitate la nivelul întregii Uniuni Europene. Acestea sunt, să zicem, foarte apropiate de un standard privat, dar standardul privat este mult mai consistent în a da rigoare și un plus de cercetare științifică pe domeniul pe care este scris. O schemă de calitate este mai puțin riguroasă în a descrie niște proceduri și de impact pe care acestea le au. Prin standard, prin scheme de calitate, ținta pe care fermierii o văd prin acest efort este să aibă o recunoaștere cât mai mare pe piață, practic dacă urmărim ce se întâmplă în domeniul psihologiei consumatorului din țară și din străinătate, este vorba de încrederea pe care consumatorii o au, dincolo de etichetele pe care le citesc pe produsele respective, față de produse și de proveniența lor. Cu cât esti mai riguros în a arăta că proveniența este din zone foarte curate, arii protejate, rezervații, cu atât șansa de a convinge piața este mai mare”, a conchis preşedintele Inter-Bio, conf. univ. dr. Costin Lianu.