Marin Dumbravă – fermier bio full-time de peste 10 ani

Ferma ecologică Biodumbrava, exploatație fondată de Marin Dumbravă în Joița, județul Giurgiu, mizează pe specii de legume cu valoare biologică ridicată, de nișă. Brandul este cunoscut și apreciat mai ales de consumatorii din București. Afacerea s-a dezvoltat “organic” și reprezintă, la ora actuală, o certitudine în segmentul agriculturii bio.

Cu domnul Marin Dumbravă, proprietarul fermei ecologice Biodumbrava și membru al Asociației Forța Fermierilor, am discutat problematica agriculturii ecologice în contextul Pactului Ecologic European și a noii Politici Agricole Comune 2027.

“Ar trebui să existe o politică guvernamentală solidă, în ceea ce privește agricultura ecologică autohtonă. Din păcate, în stilul românesc cunoscut, când s-a pus problema ca 25% din suprafață agricolă să fie ecologică (certificată ecologic), la orizontul anilor 2030, conform Green Deal-ului european, soluția unora de prin birourile ministeriale ar fi să declarăm Delta Dunării și pășunile montane ca fiind zone ecologice. Te închini cu două mâini, în același timp”, ne-a declarat Marin Dumbravă, fondatorul fermei Biodumbrava.

“În agricultura ecologică sunt multe necunoscute. Fermierii sunt provocați mai tot timpul de efectele tehnologiei aplicate, trebuind să facă față la multe probleme pe parcursul unui ciclu de vegetație și nu numai. Agricultura ecologica nu este un moft, a devenit o necesitate. În condițiile actuale (mă refer la pandemia provocată de virusul SARS Cov-2), poate mai mult decât oricând, s-a dovedit că un organism sănătos, cu o imunitate solidă, poate face față agresiunilor microbiologice. Dacă vom asigura organismului nostru un mediu alcalin, atunci patogenii nu se propagă, nu se înmulțesc și ca atare boala nu apare. S-a dovedit științific că în zonele de pe glob unde oamenii ajung la vârste foarte înaintate, apa consumată are un rol fundamental. Toți specialiștii autentici (care au zeci de ani de cercetare în spate) sunt de acord că apa organică din legume și fructe ecologice influențează pozitiv starea de sănătate a consumatorilor, indiferent de vârsta acestora”, afirmă Marin Dumbravă.

Relația producătorilor bio cu marile magazine este una complicată

“De ce nu se încurajează consumul de legume și fructe ecologice autohtone în grădinițele, școlile și spitalele noastre? Relația producătorilor, fermierilor, care au producție ecologică certificată, cu marile magazine este una complicată. Puțini fermieri reușesc să iasă în câștig de pe urma acestor contracte cu retailerii. Cheltuielile sau costurile în agricultura ecologică sunt mari, pierderile de producție sunt semnificative și atunci este normal ca prețurile să fie mai mari la producția ecologică. Dacă livrările către supermarketuri sunt puține, se pune întrebarea unde comercializezi marfa. Am discutat mai demult că o soluție ar putea fi construcția unor depozite regionale, în apropierea marilor centre urbane, care să permită stocarea producției în condiții standardizate. Dacă s-ar putea construi și fabrici de procesare (în condițiile în care o bună parte din producție nu are un aspect comercial care să determine valorificarea în stare proaspătă), atunci lucrurile ar fi rezolvate. Dar, la acest moment, nu există niciun depozit regional”. (Și nici nu va exista pentru că în PNRR nu s-au luat în considerare astfel de proiecte. De altfel, agricultura va beneficia foarte puțin din împrumuturile și granturile PNRR n.a.). “Fermierii sunt sufocați de importurile masive de legume și fructe din Spania, Italia, Grecia, Olanda, ca să nu amintim de Turcia”, a subliniat Marin Dumbravă.

“În ceea ce privește activitatea de certificare a producției ecologice, în linii generale organismele de inspecție și certificare își fac treaba. Specialiștii, experții acestor entități, care în proporție de 90% sunt străine și respectă strategia organismelor mamă din Germania, Austria, Italia, Ungaria ș.a.m.d., au un cuvânt greu de spus. Până la urmă, ceea ce contează, este conștiința de om a fiecărui fermier”, consider fermierul.

Cu privire la tehnologiile specifice agriculturii ecologice, Marin Dumbravă consideră că “la momentul actual, nu mai este aceeași situație ca acum 10-12 ani. Există prezentări pe internet, pe diferite rețele de socializare, multe studii, materiale, astfel că fermierii pot avea diverse surse de informare cu privire la specificitatea tehnologiilor și mai ales la eficiența lor”.

În ceea ce privește dăunătorii culturilor, un exemplu recent este dat de limacși. „Sunt tot felul de metode de combatere, dar unele se pot aplica doar pe suprafețe mici, utilizarea lor în ferme de 1-2 hectare fiind total nerealistă”, a subliniat Dumbravă.

“Sunt filmulețe pe internet în care sunt testate metodele propuse pentru combatere, și care demonstrează fără echivoc că anumite variante de eliminare a limacșilor sunt ineficiente. O soluție care și-a dovedit eficacitatea este păstrarea în ecosistem a broaștelor și a șopârlelor care sunt prădătorii naturali ai limacșilor. Trebuie să lăsăm natura să lucreze. Melcii nu reprezintă o foarte mare problemă vara, în schimb toamna trebuie intervenit. Alți dăunători problemă pentru culturile legumicole ecologice sunt: puricele verzei, fluturele alb al verzei și afidele. O măsură eficientă de limitare a apariției afidelor, o reprezintă combaterea buruienilor care sunt, de fapt, plante gazdă pentru dăunători. Combaterea buruienilor în agricultura ecologică se realizează prin combinarea măsurilor fizice cu cele mecanice. Utilizarea arzătoarelor este extrem de eficientă, dar aparatul utilizat este unul destul de scump (costul este de aproximativ 5000 de euro). De asemenea, pentru lucrările solului și nu numai, în fermă trebuie să existe utilaje adecvate gen motocultor, rotosapă etc. Este nevoie de o dotare adecvată a fermei”, apreciază Dumbravă.

„Substanțele pe care eu le folosesc de cel puțin cinci ani”, a continuat fermierul, „sunt maceratele din urzică, tătăneasă, coada calului, ardei iute etc. Speciile mai sus amintite, conțin substanțe active care fortifică plantele de cultură, dar le și conferă rezistență la atacul diferiților patogeni. Cei mai periculoși sunt mana, pătarea frunzelor, bășicarea frunzelor. Este adevărat că aceste macerate au o eficiență care depinde de climă, de sol și chiar de speciile, varietățile cultivate. Este de datoria fiecărui fermier care practică agricultura ecologică să încerce în prealabil eficiența acestor substanțe de combatere. La momentul actual, firmele de pesticide au în portofoliu produse comerciale care pot fi utilizate în agricultura ecologică, dar acestea sunt foarte scumpe.”

Fertilizare cu gunoi de păsări, gunoi de grajd fermentat li mraniță

În ceea ce privește îngrășămintele, cele mai utilizate produse, în ferma Biodumbrava, sunt gunoiul de păsări, gunoiul de grajd fermentat, mranița. Marin Dumbravă consideră că marea problemă o reprezintă procurarea fertilizanților organici. “Aproape nu ai nicio sursă. De exemplu, gunoiul de păsări trebuie să provină dintr-o fermă ecologică de creștere a păsărilor. Și aceste ferme sunt foarte rare. Se mai pune problema odihnirii sau repausării solului. Se recomandă ca după trei ani, pe o anumită solă să cultivăm o plantă (trifoi, lucernă) care îmbogățește solul în azot.”

Valorificarea legumelor, în mare parte, se face direct la consumatorul final. “La mine, recoltarea producției se realizează manual, iar în ceea ce privește valorificarea, doar 25-30 % din producție o pot vinde la marile magazine, care au niște standarde stricte, chiar rigide aș putea spune.”

“Există un deficit considerabil de comunicare a factorilor guvernamentali cu privire la rolul benefic al agriculturii ecologice și mai ales al producției agricole ecologice. Dacă statul român nu reușește să aloce resurse suficiente pentru subvențiile destinate acestui tip de agricultură, atunci măcar să explice mai mult, să informeze mai mult populația despre beneficiile nutriționale deosebite ale produselor pe care le obținem. Din păcate, nu s-a făcut nimic și nu se face nimic. Efectele consumului de hrană procesată se văd. O incidență sporită a diabetului, a obezității la grupe demografice cu vârste reduse. Ce să mai spunem despre creșterea numărului de bolnavi de cancer. Efectele negative vor fi din ce în ce mai accentuate, dacă nu se schimbă comportamentul alimentar, nutrițional al populației”, a încheiat Marin Dumbravă.