Lucian Dragomir, producător de roșii bio: ”Tot ce folosesc drept inputuri este din propria bătătură”

Lucian Dragomir (foto) este un producător de legume certificate bio din județul Brașov, care se remarcă prin faptul că nu folosește inputuri de cumpărat, de la compost și până la tratamentele pentru legume, totul este organic, din propria bătătură.

Produsul cel mai de bază în ferma sa este găinațul de pasăre, pe care îl folosește atât ca îngrășământ, cât și ca compost.

”Găinațul de pasăre este vital pentru producția mea de legume, ca îngrășământ și nu numai de amendare a solului vara și primăvara, cât și săptămânal deoarece legumele sunt organisme vii și trebuie hrănite săptămânal. În aceste condiții, consumul meu de găinaț este uriaș pentru suprafața pe care o am. Pentru a acoperi acest necesar, eu am nevoie să am în permanență de 300 de păsări care să-mi producă acest găinaț, carnea și ouăle fiind pentru mine produs secundar, ele nu sunt nici produse bio pentru că ca și lege în auditul ecologic important este ca gunoiul de grajd provenit de la animale să fie dintr-o sursă extensibilă. Și cum găinile sunt la mine în fermă, nu avem această problemă. Toamna și iarna sunt cel mai bun ajutor de deburuienare, ciugulesc tot, e ca o motocositoare pe bază de găinaț”, a povestit acesta în emisiunea Viața Satului, de pe TVR 1.

Dintre legumele pe care le produce la ferma sa ”La Borcan” din satul Vad, primele care vor ieși pe piață la începutul lunii iunie sunt tomatele bio, a căror răsaduri le-a însămânțat încă de la începutul lunii ianuarie.

”Răsadurile le-am însămânțat în 3 ianuarie și la începutul lunii martie le-am introdus în sol. Vreau să ies undeva la începutul luni iunie cu prima șarjă de tomate. Chiar dacă este o zonă destul de rece, împachetez foarte bine solarul, mai vin cu un strat de folie, cu folie agril, când sunt nopți geroase pun caloriferul electric, fac foc în butoi, un fel de tehnologie din epoca feudală. Datorită încălzirii globale, sezonul de recoltat mi s-a prelungit până în preajma lui Moș Nicolae, ceea ce era de nevisat acum 20 de ani”, a dezvăluit acesta.

În acest an, producătorul de legume bio a făcut și un amendament puternic la sol, care se face o dată la 3 ani de zile: ”Deci, pe lângă găinaț folosesc și pulbere de calciu, magneziu, de rocă vulcanică, de zeolit, care mă ajută să-mi echilibrez PH-ul, știind că găinațul este foarte acid ceea ce ar dăuna grav plantelor. Totodată, adaug și zaț de cafea de la prăjitoriile din oraș care prăjesc boabe bio. Zațul este la fel un foarte bun neutralizator de PH și îmi asigură și o micofloră în sol benefică sistemului radicular al plantelor. Am avut niște discuții cu certificatorul că nu folosesc inputuri de cumpărat din marea industrie, produse certificate ecologic”.

Stilul pe care îl adoptă legumicultorul din Brașov este unul tradțional bătrânesc, acesta alegând să ferească tomatele de dăunători cu ajutorul altor culturi.

”Plantele la mine, tomatele cresc însoțite, fiecare fir de tomată are alături un fir de crăiță, unul de busuioc și un fir de ceapă, toate fiind paznici, repelenți și potențiatori de gust. Eu prefer un ecologic mai strict, fără produse de sinteză, aș putea spune chiar tradițional-bătrânesc, cum făceau bătrânii acum 70-80 de ani, înainte apariției marilor chimizatori din alimentație și agricultură”, a spus acesta.

Și insecticidul la care apelează an de an este tot bio: ”Ca insecticid, fac un compus pe bază de usturoi, ardei iute, frunze de urzică și flori de crăiță. Îl folosesc pentru toate plantele și este mai bun decât orice substanță chimică”.

Pe lângă roșii, acesta mai cultivă și ardei kapia, gogoșari sau ardei iuți: ”Fac răsaduri pentru tomate, undeva la 2000 de fire, pentru ardei kapia, gogoșari, ardei iuți. Pe ardeii iuți îi intercalez între alte culturi pentru că și ei sunt pazinici buni la afide și la alți trântori care vor să-mi mănânce cultura”.

În sezonul rece, când nu se mai poate ocupa cu producția și comercializarea de legume proaspete, legumicultorul mizează pe murături și suc de roșii.

”Orice cultură are ori capete de cultură care nu se mai pot vinde ori în timpul culesului apar stricăciuni care fac ca marfa să nu fie aptă de vânzare. Și atunci merg pe un suc de tomate, e ceva între bulion și pastă de tomate, pe murături pentru că întotdeuna când desființez cultura de tomate rămân enorm de multe. Pentru gononele îmi pregătesc culturile de toamnă, castraveți, conopidă și vărzoase pentru că fac murături asortate. Acesta este produsul meu tractor pentru iarnă”.